Claudia Boghicevici

Iată o întrebare care mă frământă din ce în ce mai mult. Ar trebui să existe o lege prin care să fim obligați să mergem la vot? Părerile sunt împărțite. Unii dintre analiștii politici sunt de părere că, da. Ar fi bine să fim obligați să votăm, deoarece acest lucru ar spori conștiința civică a fiecăruia dintre noi și, în același timp, ne-ar responsabiliza în egală măsură. Nimeni n-ar mai putea spune că nu se simte reprezentat, deoarece tocmai și-a delegat încrederea către unul sau altul dintre candidați. Apoi, orice structură politică nou aleasă n-ar mai putea fi acuzată de lipsă de reprezentativitate.

Revenind la condițiile date, firește, nimeni nu este obligat să voteze. Poate că tocmai în ziua alegerilor trebuie să plece din localitate, poate nu-i convine de nici un candidat sau, pur și simplu, nu-l interesează de cine îl reprezintă în structurile de putere sau în cele legislative. Dar, oameni buni, oare nu-i păcat să nu ne alegem noi, cu mâna noastră, reprezentanții? Nu-i păcat să nu punem ștampila pe cei pe care-i considerăm mai buni? La piață, nu ne străduim să alegem cele mai bune produse și, firește, cele mai acceptabile ca preț? Nu suntem puși în fiecare zi în situația de a alege cum ne îmbrăcăm, câți bani le dăm copiilor să meargă la școală, pe ce program TV ne uităm sau câte și mai câte? Atunci, nu este ceva total nefiresc ca o dată la patru ani să nu mergem să ne alegem reprezentanții în Parlament? Să riscăm să fim conduși oricum și fără voia noastră? Că aici este pericolul, deoarece viitorii parlamentari vor fi aleși oricum, indiferent de câți ne prezentăm la vot. Dar nu ne este totuna cine ne va reprezenta. Nu-i așa?

Rămân extrem de surprinsă de impostura unor candidați la Camera Deputaților sau la Senat, care se plimbă prin cartierele Aradului, vorbesc cu cine-i ascultă și fac fel de fel de declarații în presă despre cum ar trebui să arate municipiul nostru. Vorbesc de canalizare, de străzi asfaltate, de trotuare moderne, de parcări și spații verzi, sau de locuri de joacă pentru copii, criticând din răsputeri actuala administrație municipală și pe primarul Gheorghe Falcă. Firește, uită că tot Aradul este un șantier – cum n-a mai fost niciodată – după cum uită și faptul că toate cartierele încep să arate din ce în ce mai bine. Mai mult, uită și un lucru elementar: actualul primar a câștigat încrederea a trei sferturi dintre alegătorii arădeni cu doar câteva luni în urmă, fapt ce confirmă sprijinul cetățenilor pentru toate investițiile majore, care se derulează în prezent și care vor face din Arad unul dintre cele mai frumoase și mai moderne orașe din țară. Stau și mă întreb: oare cum vor putea acești candidați să-i ajute pe arădeni, dacă nu fac echipă cu actuala administrație municipală? Cum poți aduce o investiție majoră în Arad, dacă nu colaborezi strâns cu primarul locului? Iată de ce mă simt mai mult decât motivată în cursa mea electorală și în câștigarea încrederii alegătorilor. Efectiv, nu se poate ca primarul și Consiliul Local să fie dintr-o echipă, iar deputații și senatorul de Arad să fie de altă culoare politică. Pur și simplu, toate lucrurile s-ar bloca.

De la începutul campaniei electorale, o tin intr-un ritm contra cronometru. Timpul meu a devenit timpul semenilor mei, timpul electoratului meu. N-am mai gasit ragaz pentru site, pentru o ora de lectura, pentru preocupari care altădată aveau un loc bine definit.

Acum, insa, un crampei tragic de viata m-a oprit din ritmul meu alert. M-a socat. Mi-a atins cea mai sensibila coarda a sufletului. Aceea care vibreaza pentru oameni. Pentru ca in acest crampei tragic de care aminteam sunt implicati oameni. Din Valea Jiului. Citeste mai departe »

Ce vor oamenii?

Un nou sfarsit de saptamana. O alta agenda aglomerata. A inceput numaratoarea inversa pana la startul campaniei electorale. Va fi o luna noiembrie printre oameni, alaturi de oameni, aproape de oameni.

In cursul saptamaniii trecute mi-am dedicat timp si pentru semeni din Colegiul 2, cel in care candidez. Am intalnit locatari ai blocurilor U6, A4, A26. I-am cunoscut pe ei si am aflat despre problemele lor.

Oamenii au nevoi diverse, care tin de proximitatea zonei in care locuiesc: spatii verzi, locuri de joaca pentru copii, iluminatul public, amenajarea curtii blocului, problema garajelor, terminarea lucrarilor incepute. Citeste mai departe »

Theodor Stolojan, Adriean Videanu, Vasile Blaga, Radu Berceanu, Gheorghe Falca, Gheorghe Seculici, Nicolae Iotcu – nume sonore ale PD-L, la nivel central si local, alaturi de care m-am aflat sambata, la Palatul Cultural.

De ce stafful PD-L tocmai la Arad?

Pentru ca Aradul vrea, poate si merita.

Pentru ca Aradul are cea mai puternica organizatie PD-L din tara .

Pentru ca a avut cele mai bune rezultate la alegerile locale.

Pentru ca sambata, a fost prezentat programul de guvernare al PD-L – Romania pe maini sigure. PD-L tine cu tine.

Pentru ca tot atunci au fost prezentati candidatii aradeni, pentru Senat si Camera Deputatilor.

Candidez pentru Camera Deputatilor la Colegiul nr. 2 Arad pentru ca simt ca sunt capabila sa raspund asteptarilor semenilor. Partidul m-a nominalizat pentru ca vin din mijlocul problemelor sociale si stiu de ce anume au nevoie oamenii.

Toata lumea vrea oameni noi, tineri si capabili in politica.

Programul de guvernare propus de PD-L este unul coerent, sustenabil, transparent. Este un program care sa duca Romania pe maini sigure.. Asa cum isi doreste fiecare dintre noi.